Desi in trecut se considera ca pierderea parului afecteaza arareori femeile, in urma unor studii populationale efectuate in SUA a reiesit ca nu mai putin de 40% dintre persoanele ce sufera din cauza acestei probleme sunt femei. Caderea exagerata a parului sau o pierdere anormala a acestuia este denumita in limbajul medical alopecie. Alopecia poate fi cauzata de o multitudine de factori si este de mai multe tipuri,dar cel mai important tip ca pondere este alopecia androgenetica.
Alopecia androgenetica este o boala progresiva cu determinism genetic, fiind foarte comuna.Ea reprezinta principala cauza de cadere a parului atat la femei cat si la barbati, cu toate ca se manifesta in mod diferit la cele doua sexe.
Mod de manifestare
Spre deosebire de barbati, caderea parului la femei este difuza si mai putin marcata, lasand rareori zone de scalp total lipsite de par.De asemenea, in timp ce la barbati linia frontala de insertie a parului retrocedeaza, la femei nu se intampla acest lucru decat foarte rar.
Pacientele care sufera de aceasta boala pot observa in prima instanta doar subtierea firelor sau pierderea din volum a parului. Din cauza ca pierderea difuza a firelor de par precum si subtierea acestora nu este la fel de evidenta ca si pierderea totala a parului de pe anumite zone (manifesta la barbati), mult timp s-a crezut ca alopecia androgenetica afecteaza aproape in exclusivitate barbatii.
Substratul biochimic
La ora actuala cercetatorii din domeniul medical au ajuns la concluzia ca alopecia androgenetica este o boala multifactoriala iar principalul rol in declansarea ei il are un hormon androgen numit dihidrotestosteron (DHT). Acesta este sintetizat pornind de la testosteron, un hormon specific masculin, dar care se gaseste in cantitati mici si la femei. Testosteronul este transformat in DHT de catre o enzima localizata la nivelul glandelor sebacee asociate firului de par. Sub actiunea acestui hormon foliculul de par se micsoreaza iar firul devine mai subtire si/sau cade. Cu toate ca femeile prezinta doar cantitati foarte mici din acest hormon, se pare ca acestea sunt mai sensibile la actiunea lui.
